Iti doresti sa citesti cartea Etica supravietuirii. Eseu asupra prozei lui Kertesz Imre scrisa de Gabriel Szunder si publicata de Tracus Arte? Nimic mai simplu, o poti citi apasand butonul de mai jos.
Citeste Cartea – Sursa 1
Citeste Cartea – Sursa 2
Citeste Cartea – Sursa 3
Informatii utile despre Etica supravietuirii. Eseu asupra prozei lui Kertesz Imre
Editura: Tracus Arte
Descriere completa: Ar trebui sa fie riscant sa debutezi cu un eseu despre opera unui scriitor care a castigat Prennul Nobel. Daca adaugam ca autorul analizat este un maghiar, din pacate putin cuntoscut in Romama, interesat de conditia supravietuitorilor din lagarele naziste, riscul devine aproape inconstienta. Dar Efica supravietuirii. Eseu asupra prozei lui Kertesz, Imre a lui Gabriel Szander nu tine cont, din fericire, de prejudecatile noastre, cum nu ia in searna, fara sa fie ireverentioasa, nici traditionale ale Holocaustului. Mai bine spus, Szander preia in discursul sau “etica”lui Kertesz Imre, oferind o interpretare proprie, dar care se dezvolta in interiorul gandirii autorului analizat, asadar, o critica empatica, de identificare. Nu lipsesc, insa, nici aparatul teoretic, bine internalizat, care trece de la Arendt la Agamben si ajunge la Zizek, si nici comentari tle criticilor maghiari, care imbogatesc textul si il conduc spre noi perspective. Cartea aceasta este, prin forta si constructia ei, nu atat o monografie, cat un studiu (atat de rar la noi) al totalitarismelor de tot felul, asa cum au fost ele redate fictional de unul dintre acei supravietuitori ai lagarelor naziste care s-au trezit, apoi, sub Cortina de Fier. Vasile Mihalache Fragment: ” In eseul intitulat “Persistenta lagarelor” Kertesz Imre atrage atentia asupra unui “paradox ciudat” in legatura cu modul in care supravietuitorii se raporteaza la Holocaust. Pe de o parte, interesul extraordinar cu care isto-ricii s-au aplecat asupra evenimentului a facut ca acesta sa apara cu un fel de claritate hiper-realista, situatie care individualizeaza oarecare masura Auschwitzul, acordandu-i un statut istoric aparte. Cel putin in ceea ce priveste punctele esentiale, Holocaustul poate fl deja considerat o “structura complet cunoscuta, intangibila”: Desi supravietuitorii sunt inca printre noi. ” Auschwitzul ni se prezinta totusi de la distanta, ca un material arheologic preparat cu grija, ca o povestirti incheiata careia ii cunoastem toate detaliile si carelo ii putem aplica pe buna dreptate trecutul narativ. Nts sunt cunoscute toate detaliile locului unde aceasta avut loc, de la peretele negru, la baracile de familla cehesti, de la Sonderkommandouri la marca (lv fabricatie a ventilatoarelor din crematorii.” Cu toate ca, cel putin in privinta faptelor, vvenimentul a fost fixat – chiar extraordinar de bine, fixat – in memoria colectiva, supravietuitorii continua sa se raporteze la el ca si cum ar fi perma-nent amenintat de uitare. S-ar putea crede ca, oclata ce detaliile au fost stabilite de istorici, odata tv marturiile supravietuitorilor au fost inregistrate yf arhivate, odata ce, prin intermediul reprezen-artistice, imaginea lagarelor a devenit un bun cultural comun, acea “angoasa teribila” care lost asociata de la inceput cu posibilitatea uitarii Holocaustului va disparea. Dar nu s-a Intam-plat asa. Se poate observa, dimpotriva, la multi Nt I pravietuitori, o “cramponare dureroasa in deta-hilt. penibile”. Tineta chiar se afla acolo, in acel colt al baracii? Foamea, Zahlappelul, selectia si asa Ittai departe s-au intamplat exact asa? Exista, scrie Kertesz, o ambiguitate emotionanta in gelozia cu care mopravietuitorii incearca sa pastreze un fel de drep-de proprietate spirituala exclusiva asupra 1 lolocaustului. Ca si cum ar fi ajuns in posesia unui secret imens, unic. Ca si cum ar avea sarcina sa pilzeasca o comoara ingrozitoare, sa o pazeasca de stricaciune si, mai ales, de cei care vor sa o distruga. si cum ei ar fi singurii in masura s-o faca, ei si amintirile lor. “..
