[PDF] Toporul de argint. Moartea, ca o floare de “Nu-ma-uita” de Leonida Neamtu

    Coperta Carte Toporul de argint. Moartea, ca o floare de

    Iti doresti sa citesti cartea Toporul de argint. Moartea, ca o floare de “Nu-ma-uita” scrisa de Leonida Neamtu si publicata de Publisol? Nimic mai simplu, o poti citi apasand butonul de mai jos.

    Citeste Cartea – Sursa 1
    Citeste Cartea – Sursa 2
    Citeste Cartea – Sursa 3

    Informatii utile despre Toporul de argint. Moartea, ca o floare de “Nu-ma-uita”

    Editura: Publisol

    Descriere completa: In Toporul de argint facem cunostinta cu Adrian Mocanu, unul dintre personajele-cheie, intalnit mai apoi in toate romanele cu intriga politista ale lui Leonida Neamtu , aflat acum la primul lui caz, unul de disparitie/presupusa crima. Moartea ca o floare de „Nu-ma-uita“ ne prezinta un Adrian Mocanu cu mai multa experienta, aflat in anchetarea unei asa-zise sinucideri. Toate indiciile arata ca avem de-a face cu o crima, insa faptasul este destul de greu de gasit, pentru ca exista mai multi suspecti. In Toporul de argint , Adrian Mocanu, proaspat absolvent de Stiinte Juridice, este detasat intr-un orasel din Maramures, pentru a ancheta un caz de disparitie. Tot cu Adrian Mocanu ne vom intalni si in Moartea, ca o floare de „Nu-ma-uita” , protagonistul fi ind, de data aceasta, afl at in plina ascensiune profesionala, intr-un orasel numit M., unde ancheteaza o presupusa sinucidere. Cu o atentie deosebita la detalii si cu o preferinta anume pentru rasturnarile de situatie, Leonida Neamtu ne ofera doua romane care ridica in rang genul politist. Referintele culturale nu vor lipsi nici ele si nici reflectiile filozofice, toate tehnicile narative si strategiile literare fiind imbinate cu fler in aceste doua texte care va vor intriga si va vor delecta in egala masura. Leonida Neamtu s-a nascut in 1934, la Soroca (azi, Republica Moldova). In 1940, odata cu ocuparea Basarabiei, familia se refugiaza in Maramures, locuind in Viseu, apoi in Sighet. Dupa studiile liceale, urmeaza cursurile Facultatii de Filologie a universitatii clujene. Debuteaza, in 1952, cu un volum de poezii, in Almanahul literar, revista coordonata de poetul A.E. Baconsky. Incepand cu anul 1964 incepe sa publice exclusiv romane. Devine redactor la Almanahul literar (care isi va schimba numele in Steaua) si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Moare pe 25 octombrie 1991, la Cluj-Napoca, lasand in urma peste treizeci de volume publicate si cateva manuscrise…